Rugăciunea pentru ucigași

A cui sete de sânge nu s-ar fi săturat cu moartea Sf. Ștefan? Pe cine nu ar fi împăcat blândețea celui ucis? Pe cine n-ar fi muiat rugăciunea lui pentru ucigași, când el a strigat: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!”?. (Fapt. VII 5, 9)

Dar tocmai pentru că Domnul n-a socotit păcatul acesta, de aceea din gonaci s-a făcut încă un propovăduitor al Evangheliei.

Adică, curând după moartea lui Ștefan, Pavel s-a întors la credință și Dumnezeu a ascultat rugăciunea aceluia. În adevăr Ștefan merită să fie ascultat, atât pentru viitoarea însemnătate a apostolului Pavel, cât și pentru cuprinderea cea slăvită a rugăciunii sale, căci în ea se zice: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”.

Puterea rugăciunii pentru vrăjmași

Această rugăciune trebuie să o asculte toți cei ce au vrăjmași și sunt jigniți de dânșii. Când ți-ar fi făcut vrăjmașii tăi mii de jigniri, totuși nu te-au ucis cu pietre ca pe Sf. Ștefan. Dar uită-te ce s-a întâmplat!

S-a astupat un izvor al creștinătății, adică Sfântul Ștefan, dar s-a deschis în locu-i un altul, care a curs în mii de pâraie și râuri. Când a amuțit gura lui Ștefan, a răsunat trâmbița Sfântului Pavel.

Așa Dumnezeu nu părăsește nici odinioară pe cei ce năzuiesc la dânsul, ci le dăruiește mai mult, decât le-ar fi luat vrăjmașii. Adevărat, iudeii prin uciderea Sf. Ștefan au răpit un luptător slăvit din oastea creștinească, dar Hristos l-a înlocuit cu altul și mai slăvit, adică cu Sf. Pavel.

(Extras din Sf. Ioan Gură de Aur, „Predici la duminici și sărbători”, Editura Bunavestire)